Antoninus Pius a murit
Antoninus era deja bolnav; a murit pe 7 martie.
Antoninus era deja bolnav; a murit pe 7 martie.
Marcus a fost efectiv singurul conducător al Imperiului. Formalitățile poziției aveau să urmeze. Senatul i-a acordat curând numele de Augustus și titlul de imperator, și a fost în scurt timp ales oficial ca Pontifex Maximus, marele preot al cultelor oficiale. Marcus a făcut o oarecare demonstrație de rezistență: biograful scrie că a fost „constrâns” să preia puterea imperială.
Verus și-a început cariera politică în calitate de chestor în 153, a devenit consul în 154, iar în 161 a fost din nou consul împreună cu Marcus Aurelius ca partener senior.
După moartea lui Antiochus al IV-lea Epiphanes, Imperiul Seleucid a devenit din ce în ce mai instabil. Războaiele civile frecvente au făcut ca autoritatea centrală să fie cel mult precară. Tânărul fiu al lui Epiphanes, Antiochus al V-lea Eupator, a fost mai întâi detronat de fiul lui Seleucus al IV-lea, Demetrius I Soter, în 161 î.Hr.
Antoninus era deja bolnav; a murit pe 7 martie.
Marcus a fost efectiv singurul conducător al Imperiului. Formalitățile poziției aveau să urmeze. Senatul i-a acordat curând numele de Augustus și titlul de imperator, și a fost în scurt timp ales oficial ca Pontifex Maximus, marele preot al cultelor oficiale. Marcus a făcut o oarecare demonstrație de rezistență: biograful scrie că a fost „constrâns” să preia puterea imperială.
Verus și-a început cariera politică în calitate de chestor în 153, a devenit consul în 154, iar în 161 a fost din nou consul împreună cu Marcus Aurelius ca partener senior.
După moartea lui Antiochus al IV-lea Epiphanes, Imperiul Seleucid a devenit din ce în ce mai instabil. Războaiele civile frecvente au făcut ca autoritatea centrală să fie cel mult precară. Tânărul fiu al lui Epiphanes, Antiochus al V-lea Eupator, a fost mai întâi detronat de fiul lui Seleucus al IV-lea, Demetrius I Soter, în 161 î.Hr.