1Povestea preotului călugăriței
În „Povestea preotului călugăriței”, un cocoș vanitos pe nume Chauntecleer este păcălit de o vulpe în „Syn March bigan thritty dayes and two”. Cititorii au înțeles aparent că acest vers înseamnă „32 martie”, adică 1 aprilie.
2Povestea preotului călugăriței
Totuși, nu este clar dacă Chaucer se referea la 1 aprilie, deoarece textul din „Povestea preotului călugăriței” mai precizează că povestea are loc în ziua în care soarele se află în semnul Taurului, parcurgând „douăzeci de grade și unul”, ceea ce nu poate fi 1 aprilie.
3Origini
O asociere disputată între 1 aprilie și nebunie se regăsește în „Povestirile din Canterbury” (1392) de Geoffrey Chaucer.
4Evul Mediu
Unii scriitori sugerează că Ziua Păcălelilor a apărut deoarece, în Evul Mediu, Anul Nou era sărbătorit pe 25 martie în majoritatea orașelor europene, cu o sărbătoare care, în anumite zone ale Franței, se încheia pe 1 aprilie, iar cei care sărbătoreau Anul Nou pe 1 ianuarie îi luau în râs pe cei care îl sărbătoreau la alte date prin inventarea Zilei Păcălelilor.
5Prima referință la celebrare în Franța
În 1508, poetul francez Eloy d'Amerval a făcut referire la un „poisson d'avril” (păcăleală de aprilie, literal „pește de aprilie”), fiind probabil prima referință la această celebrare în Franța.
6Un nobil care își trimitea servitorii la sarcini inutile
În 1561, poetul flamand Eduard de Dene a scris despre un nobil care își trimitea servitorii la sarcini inutile pe 1 aprilie.
7Victoria olandeză din 1572
În Țările de Jos, originea Zilei Păcălelilor este adesea atribuită victoriei olandeze din 1572 la Brielle, unde ducele spaniol Álvarez de Toledo a fost învins.
8„Fooles holy day”
În 1686, John Aubrey a numit celebrarea „Fooles holy day” (ziua sfântă a nebunilor), fiind prima referință britanică.
9„să vadă leii spălați”
Pe 1 aprilie 1698, mai mulți oameni au fost păcăliți să meargă la Turnul Londrei pentru a „vedea leii spălați”.
10Obiceiuri de lungă durată (Regatul Unit)
În Regatul Unit, o farsă de 1 aprilie este uneori dezvăluită ulterior prin strigătul „April fool!” către victimă, care devine „păcălitul de aprilie”. Un studiu din anii 1950, realizat de folcloriștii Iona și Peter Opie, a constatat că în Regatul Unit și în țările ale căror tradiții derivă din acesta, farsele încetează la amiază.
11Farse (Regatul Unit)
Într-o farsă celebră din 1957, BBC a difuzat un film în cadrul seriei de actualități Panorama, care pretindea că arată fermieri elvețieni culegând spaghete proaspăt crescute, în ceea ce ei au numit „Recolta elvețiană de spaghete”.
12Farse (Suedia)
În 1962, televiziunea națională suedeză a difuzat un program special de 5 minute despre cum se poate obține televiziune color prin plasarea unui ciorap de nailon în fața televizorului. A fost inclusă o descriere destul de detaliată a fizicii din spatele fenomenului. Mii de oameni au încercat.
13Farse (Țările de Jos)
În 1969, radiodifuzorul public NTS din Țările de Jos a anunțat că inspectori cu scanere de la distanță vor circula pe străzi pentru a detecta persoanele care nu și-au plătit taxa radio/TV („kijk en luistergeld” sau „omroepbijdrage”). Singura modalitate de a preveni detectarea era învelirea televizorului/radioului în folie de aluminiu.
A doua zi, toate supermarketurile au rămas fără folie de aluminiu, iar un val de taxe radio/TV a fost plătit.
14Farse (Regatul Unit)
Efectul gravitațional Jovian-Plutonian: În 1976, astronomul britanic Sir Patrick Moore le-a spus ascultătorilor BBC Radio 2 că o aliniere unică a două planete va duce la o atracție gravitațională ascendentă, făcând oamenii mai ușori la ora exactă 9:47 în acea zi. El și-a invitat publicul să sară în aer și să experimenteze „o senzație ciudată de plutire”.
Zeci de ascultători au sunat pentru a spune că experimentul a funcționat, printre ei o femeie care a raportat că ea și cei 11 prieteni ai săi au fost „ridicați de pe scaune și au orbitat ușor prin cameră”.
15Farse (SUA)
Farsa erupției Great Blue Hill: Pe 1 aprilie 1980, postul de televiziune WNAC-TV din Boston a difuzat un buletin de știri fals la sfârșitul știrilor de la ora 6, care raporta că Great Blue Hill din Milton, Massachusetts, erupe. Farsa a provocat panică în Milton, unde unii locuitori au început să fugă din casele lor. Producătorul executiv al știrilor de la ora 6, Homer Cilley, a fost concediat de post pentru „eșecul de a exercita o bună judecată jurnalistică” și pentru încălcarea regulilor Comisiei Federale de Comunicații privind difuzarea de imagini de arhivă fără a le identifica ca atare.
16Farse (SUA)
În 1993, un post de radio din San Diego, California, le-a spus ascultătorilor că naveta spațială americană a fost redirecționată către un mic aeroport local. Peste 1.000 de oameni au condus până la aeroport pentru a o vedea sosind în mijlocul orei de vârf de dimineață.
Nu a existat nicio navetă care să zboare în acea zi.
17Recepție
Viziunea negativă descrie farsele de 1 aprilie ca fiind „înfiorătoare și manipulative”, „nepoliticoase” și „puțin răutăcioase”, precum și bazate pe schadenfreude și înșelăciune. Atunci când știri autentice sau un ordin sau avertisment important sunt emise de Ziua Păcălelilor, există riscul ca acestea să fie interpretate greșit ca o glumă și ignorate.
De exemplu, când Google, cunoscut pentru farsele elaborate de 1 aprilie, a anunțat lansarea Gmail cu inbox-uri de 1 gigabyte în 2004, o eră în care serviciile de webmail concurente ofereau 4 megabytes sau mai puțin, mulți au respins anunțul direct ca pe o glumă. Pe de altă parte, uneori poveștile menite să fie glume sunt luate în serios. Oricum ar fi, pot exista efecte adverse, cum ar fi confuzia, dezinformarea, risipa de resurse (mai ales când farsa privește oameni aflați în pericol) și chiar consecințe legale sau comerciale.

