1România a intrat în Primul Război Mondial
În 1916, România a intrat în Primul Război Mondial de partea Aliaților. Procedând astfel, scopul României a fost de a uni toate teritoriile cu majoritate națională românească într-un singur stat. În Tratatul de la București (1916), au fost stipulate condițiile pentru achiziția de către România a teritoriilor din Austro-Ungaria.
2Monarhia Austro-Ungară s-a prăbușit politic
În 1918, monarhia austro-ungară s-a prăbușit politic și s-a dezintegrat ca urmare a înfrângerii pe Frontul Italian (Primul Război Mondial). În timpul războiului, contele Mihály Károlyi a condus o fracțiune pacifistă anti-război mică, dar foarte activă, în parlamentul ungar.
3Tratatul de la Brest-Litovsk
În 1918, după Revoluția din Octombrie, bolșevicii au semnat o pace separată cu Puterile Centrale prin Tratatul de la Brest-Litovsk.
4Semnarea Unirii Basarabiei cu România
Unirea Basarabiei cu România a fost semnată la 9 aprilie 1918. Actul unirii care a adus aceste pământuri în cadrul statului român modern nu a fost recunoscut de Rusia Sovietică bolșevică, dar aceasta era ocupată cu luptele împotriva mișcării Albe, Poloniei și Ucrainei în războiul său pentru independență, neavând resurse disponibile pentru a contesta România.
5Tratatul de la București
România a rămas singură pe Frontul de Est, o situație care îi depășea cu mult capacitățile militare. Prin urmare, la 7 mai 1918, România a cerut pacea. Prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, a semnat Tratatul de la București (1918) cu Puterile Centrale. Totuși, acest tratat nu a fost niciodată semnat de regele Ferdinand al României.
6Revoluția Crizantemelor din Budapesta
La 31 octombrie 1918, Revoluția Crizantemelor din Budapesta l-a adus la putere pe aristocratul liberal ungar Mihály Károlyi, un susținător al Puterilor Aliate. Armata Regală Ungară Honvéd mai avea peste 1.400.000 de soldați când Mihály Károlyi a fost anunțat ca prim-ministru al Ungariei. Károlyi a cedat cererii președintelui american Woodrow Wilson de pacifism, ordonând dezarmarea armatei ungare. Acest lucru s-a întâmplat sub conducerea lui Béla Linder, ministrul de război în guvernul Károlyi. Din cauza dezarmării complete a armatei sale, Ungaria a rămas fără o apărare națională într-un moment de vulnerabilitate deosebită.
7Atacul armatei sârbe
La 5 noiembrie 1918, armata sârbă, cu ajutorul armatei franceze, a trecut granițele sudice.
8Atacul armatei cehoslovace
La 8 noiembrie, armata cehoslovacă a trecut granițele nordice.
9România a reintrat în război de partea forțelor aliate
La 10 noiembrie 1918, profitând de situația precară a Puterilor Centrale, România a reintrat în război de partea forțelor aliate, cu obiective similare celor din 1916. Regele Ferdinand a cerut mobilizarea armatei române și a ordonat atacul prin trecerea Carpaților în Transilvania. Sfârșitul Primului Război Mondial care a urmat curând nu a adus încetarea luptelor pentru armata română. Acțiunile sale au continuat în 1918 și 1919 în războiul româno-ungar.
10Divizia a 7-a a intrat în Transilvania
După Tratatul de la București din 1918, cea mai mare parte a Armatei Române a fost demobilizată. Doar diviziile 9 și 10 infanterie și diviziile 1 și 2 cavalerie erau la capacitate maximă. Totuși, acele unități erau angajate în protejarea Basarabiei împotriva rușilor sovietici bolșevici. Diviziile 1, 7 și 8 Vânători, staționate în Moldova, au fost primele unități mobilizate. Divizia a 8-a a fost trimisă în Bucovina, iar celelalte două au fost trimise în Transilvania. La 13 noiembrie, Divizia a 7-a a intrat în Transilvania pe la râul Prisăcani în Carpații orientali. Divizia 1 a intrat apoi în Transilvania pe la Palanca, Bacău.
11Atacul armatei române
La 13 noiembrie, armata română a trecut granițele estice ale Regatului Ungariei.
12Károlyi a semnat un armistițiu cu națiunile aliate
La 13 noiembrie, Károlyi a semnat un armistițiu cu națiunile aliate la Belgrad. Acesta limita dimensiunea armatei ungare la șase divizii de infanterie și două de cavalerie. Au fost stabilite linii de demarcație care defineau teritoriul ce urma să rămână sub control ungar.
13Serbia a ocupat Pécs
Liniile s-ar fi aplicat până la stabilirea unor granițe definitive. Conform termenilor armistițiului, trupele sârbe și franceze au avansat dinspre sud, preluând controlul asupra Banatului și Croației. Cehoslovacia a preluat controlul asupra Ungariei Superioare și Ruteniei Subcarpatice. Forțelor române li s-a permis să avanseze până la râul Mureș. Totuși, la 14 noiembrie, Serbia a ocupat Pécs.
14Unirea Transilvaniei cu România
La 1 decembrie, Unirea Transilvaniei cu România a fost oficializată de reprezentanții aleși ai poporului român din Transilvania, care au proclamat unirea cu România. Ulterior, sașii transilvăneni și șvabii bănățeni au susținut, de asemenea, unirea.
15Atingerea liniei râului Mureș
Ulterior, unitățile române au atins linia râului Mureș. Aceasta a fost o linie de demarcație convenită de reprezentanții puterilor aliate și Ungaria la Armistițiul de la Belgrad. În același timp, unitățile armatei germane, sub comanda mareșalului August von Mackensen, s-au retras spre vest.
16Intrarea în Kolozsvár
La 24 decembrie, unități ale Armatei Române au intrat în Kolozsvár.
17Armata Română a controlat tot teritoriul până la râul Mureș
Până la 22 ianuarie 1919, armata română controla tot teritoriul până la râul Mureș. Diviziile 7 și 1 erau dispersate, așa că Divizia a 2-a a fost trimisă la Sibiu, iar Divizia a 6-a la Brașov. Două noi divizii de infanterie, a 16-a și a 18-a, au fost formate din soldați români mobilizați anterior în armata austro-ungară. A fost stabilit un comandament unificat al armatei române în Transilvania.
18Conferința de Pace de la Paris
La 28 februarie 1919, la Conferința de Pace de la Paris, consiliul națiunilor aliate a notificat Ungaria cu privire la o nouă linie de demarcație până la care armata română urma să avanseze. Această linie coincidea cu căile ferate care legau Szatmárnémeti, Nagyvárad și Arad. Totuși, armata română nu trebuia să intre în aceste orașe.
19Ungaria a primit notificarea noii linii de demarcație
La 19 martie, Ungaria a primit notificarea noii linii de demarcație și a zonei demilitarizate din partea locotenent-colonelului francez Fernand Vix („Nota Vix”). Guvernul Károlyi nu a acceptat termenii, iar acesta a fost un declanșator pentru lovitura de stat a lui Béla Kun, care a format Republica Sovietică Ungară.
20Eliberarea lui Béla Kun
Guvernul Károlyi nu a reușit să gestioneze problemele interne și militare și a pierdut sprijinul popular. La 20 martie 1919, Béla Kun, care fusese închis în închisoarea de pe strada Markó, a fost eliberat.
21Succesul loviturii de stat comuniste
La 21 martie, Béla Kun a condus o lovitură de stat comunistă reușită. Károlyi a fost destituit și arestat. Kun a format un guvern de coaliție social-democrat-comunist și a proclamat Republica Sovietică Ungară. Câteva zile mai târziu, comuniștii i-au eliminat pe social-democrați din guvern.
22Ocuparea Tiraspolului
La 21 martie 1919, trupele române din Regimentul 39 au ocupat Tiraspolul.
23Începerea retragerii armatei ungare în spatele zonei demilitarizate
Urma să fie creată o zonă demilitarizată, care să se întindă de la noua linie de demarcație până la 5 kilometri (3,1 mile) dincolo de aceasta. Zona demilitarizată reprezenta întinderea revendicărilor teritoriale românești asupra Ungariei. Retragerea armatei ungare în spatele graniței de vest a zonei demilitarizate urma să înceapă la 22 martie.
24Trimiterea generalului sud-african Jan Smuts în Ungaria
La 4 aprilie, generalul sud-african Jan Smuts a fost trimis în Ungaria. El a adus propunerea ca guvernul comunist ungar condus de Kun să respecte condițiile prezentate anterior lui Károlyi în Nota Vix. Misiunea lui Smuts a reprezentat, de asemenea, recunoașterea oficială a guvernului comunist al lui Kun de către consiliul aliat.
25Ungurii au lansat un atac preventiv.
Când Kun a aflat de pregătirile române pentru o ofensivă, a fortificat trecătorile montane din teritoriul controlat de armata ungară. Apoi, în noaptea de 15-16 aprilie, ungurii au lansat un atac preventiv.
26România a planificat o acțiune ofensivă
Când Kun a refuzat termenii Notei Vix, România a acționat pentru a impune noua linie de demarcație feroviară. România a planificat să întreprindă o acțiune ofensivă la 16 aprilie 1919. Batalionul de nord urma să ocupe Nagykároly și Nagyvárad. Acest lucru ar fi separat divizia de elită ungară Székely de restul armatei ungare. Batalionul de nord ar fi flancat apoi armata ungară. Simultan, batalionul de sud urma să avanseze spre Máriaradna și Belényes.
27Frontul ungar a fost străpuns
Până la 18 aprilie, primele elemente ale ofensivei române au fost finalizate și frontul ungar a fost străpuns.
28România a ocupat Nagykároly
La 19 aprilie, forțele române au ocupat Nagykároly.
29România a ocupat Nagyvárad și Nagyszalonta
La 20 aprilie au ocupat Nagyvárad (Oradea) și Nagyszalonta (Salonta). În loc să urmeze instrucțiunile Notei Vix, armata română a continuat înaintarea spre râul Tisa, un obstacol militar natural ușor de apărat.
30România a ocupat Debreținul
La 23 aprilie, Debreținul a fost ocupat de forțele române.
31Békéscsaba a căzut în mâinile forțelor române
Armata română a început pregătirile pentru un asalt asupra orașului Békéscsaba. La 25-26 aprilie, după lupte grele, Békéscsaba a căzut în mâinile forțelor române.
32Străpungerea liniilor de apărare de pe râul Tisa
Ungurii s-au retras la Szolnok și de acolo peste râul Tisa. Ei au stabilit două linii de apărare concentrice care se întindeau de la râul Tisa în jurul orașului Szolnok. Între 29 aprilie și 1 mai, armata română a străpuns aceste linii.
33Ministrul francez de externe Stéphen Pichon l-a convocat pe Ion I.C. Brătianu
La 30 aprilie, ministrul francez de externe Stéphen Pichon l-a convocat pe Ion I.C. Brătianu, reprezentantul României la Conferința de Pace de la Paris. României i s-a cerut să înceteze înaintarea la râul Tisa și să se retragă la prima linie de demarcație impusă de consiliul aliat. Brătianu a promis că trupele române nu vor trece râul Tisa.
34României i s-a ordonat să părăsească Basarabia
La 1 mai, ministrul de externe al Rusiei Sovietice bolșevice, Gheorgi Cicerin, a emis un ultimatum guvernului român. României i s-a ordonat să părăsească Basarabia.
35România a controlat întregul mal estic al râului Tisa
În seara zilei de 1 mai, întregul mal estic al râului Tisa se afla sub controlul armatei române.
36Ungaria a cerut pacea
La 2 mai, Ungaria a cerut pacea printr-o solicitare transmisă de reprezentantul său, locotenent-colonelul Henrik Werth. Kun era pregătit să recunoască toate revendicările teritoriale ale României; a cerut încetarea ostilităților și a solicitat controlul continuu asupra afacerilor interne ale Ungariei.
37Atacul masiv al trupelor ruse sovietice bolșevice asupra Basarabiei
Sub comanda lui Vladimir Antonov-Ovseienko, trupele ruse sovietice bolșevice s-au adunat de-a lungul râului Nistru în pregătirea unui atac masiv asupra Basarabiei la 10 mai.
38Ungaria a atacat Miskolc
Odată cu încetarea ostilităților, Kun a lucrat pentru a-și îmbunătăți poziția internațională șubredă. La 20 mai 1919, o forță condusă de colonelul Aurél Stromfeld a atacat și a pus pe fugă trupele cehe din Miskolc.
39Acțiunea de la Tighina
Atacurile ruse sovietice bolșevice în Basarabia s-au intensificat, atingând apogeul în zilele de 27-28 mai cu o acțiune la Tighina.
40Tensiunile din Basarabia s-au diminuat
Diviziile 4 și 5 de infanterie ale armatei române au fost mutate în Basarabia. În sudul Basarabiei a fost stabilită o unitate de comandă teritorială formată de Divizia 15 Infanterie a armatei române. Până la sfârșitul lunii iunie, tensiunile din zonă s-au diminuat.
41România a fost forțată să se retragă și mai mult
Pe 3 iunie, România a fost forțată să se retragă și mai mult, dar și-a extins linia de apărare de-a lungul râului Tisa și și-a întărit poziția cu Divizia a 8-a, care înainta dinspre Bucovina încă din 22 mai.
42Ungaria a semnat un armistițiu cu Cehoslovacia
Pe 23 iunie, Ungaria a semnat un armistițiu cu Cehoslovacia.
43Armata maghiară s-a retras la sud de linia de demarcație ungaro-cehoslovacă
Până la 4 iulie, armata maghiară s-a retras 15 km la sud de linia de demarcație ungaro-cehoslovacă.
44Atacul coordonat împotriva Ungariei
Consiliul Aliat a cerut României să părăsească Tiszántúl și să respecte noile granițe. România a declarat că va face acest lucru doar după ce armata maghiară se va demobiliza. Kun a spus că va continua să se bazeze pe forța armatei sale. Pe 11 iulie, Consiliul Aliat i-a ordonat mareșalului Ferdinand Foch să pregătească un atac coordonat împotriva Ungariei, folosind forțe sârbe, franceze și române. Ungaria, la rândul ei, s-a pregătit de acțiune de-a lungul râului Tisa.
45Infanteria maghiară a traversat râul Tisa și a atacat pozițiile române.
Pe 20 iulie, în jurul orei 3 dimineața, după un bombardament intens, infanteria maghiară, incluzând toate cele trei grupuri, a traversat râul Tisa și a atacat pozițiile române.
46Armata maghiară a ocupat Rakamaz
Pe 20 iulie, în sectorul de nord, armata maghiară a ocupat Rakamaz și câteva sate din apropiere. Trupele diviziilor române 16 și 2 Vânători au recucerit satele la scurt timp și au redobândit Rakamaz a doua zi. Maghiarii și-au reînnoit eforturile și, susținuți de focul artileriei, au recucerit Rakamaz și două sate din apropiere, dar nu au putut ieși din capul de pod de la Rakamaz.
47Forțele maghiare au stabilit un cap de pod solid la Szolnok
Pe 20 iulie, forțele maghiare au stabilit un cap de pod solid pe malul estic al Tisei la Szolnok, fiind întâmpinate de Regimentul 91 român din Divizia 18 Infanterie. Armata maghiară a trecut diviziile 6 și 7 peste râul Tisa, s-a format în interiorul capului de pod, apoi a atacat românii din prima linie de apărare. Divizia 6 Infanterie maghiară a ocupat Törökszentmiklós; Divizia 7 a avansat spre Mezőtúr, iar Divizia 5 a avansat spre Túrkeve.
48Forțele maghiare au traversat râul Tisa și au ocupat Kunhegyes
Pe 22 iulie, forțele maghiare au traversat râul Tisa într-un punct situat la 20 de kilometri (12 mile) nord de Szolnok și au ocupat Kunhegyes de la Regimentul 18 Vânători român.
49Forțele române au reocupat Hódmezővásárhely
În perioada 21–22 iulie, Hódmezővásárhely a trecut de mai multe ori de la trupele maghiare la cele române din Regimentul 90 Infanterie, susținute de Brigada 1 Vânători. Pe 23 iulie, forțele române au reocupat Hódmezővásárhely, Szentes și Mindszent.
50Maghiarii au ocupat Túrkeve și Mezőtúr
Pe 23 iulie, forțele maghiare au ocupat Túrkeve și Mezőtúr.
51Divizia 20 Infanterie română a curățat capul de pod de la Tiszafüred
Pe 24 iulie, Divizia 20 Infanterie română, adusă ca întărire, a curățat capul de pod de la Tiszafüred. Neputând să iasă din Rakamaz, forțele maghiare și-au fortificat pozițiile și au redistribuit unele trupe. A existat o pauză în lupte în nord, pe măsură ce trupele române au făcut același lucru.
52Românii au ocupat Kunhegyes
Pe 24 iulie, grupul de manevră de nord al Armatei Române a atacat. Elemente ale Diviziei 2 Cavalerie, susținute de trupe din Divizia 18 Infanterie, au ocupat Kunhegyes. Divizia 1 Infanterie română a atacat Divizia 6 Infanterie maghiară și a ocupat Fegyvernek. Divizia 6 română a avut mai puțin succes, fiind contraatacată pe flancul stâng de formațiunile de rezervă maghiare. În total, atacul a împins armata maghiară cu 20 de kilometri (12 mile) înapoi. Forțele române au fost susținute de Divizia 2 Vânători și de unele unități de cavalerie pe măsură ce au devenit disponibile.
53Forțele maghiare au contraatacat la Fegyvernek
Pe 25 iulie, luptele au continuat. Forțele maghiare au contraatacat la Fegyvernek, angajând Divizia 1 Infanterie română. Cu liniile lor cedând, trupele maghiare au început o retragere spre podul peste râul Tisa de la Szolnok.
54Românii au curățat capul de pod de la Rakamaz
Pe 26 iulie, românii au atacat și, până la ora 22:00, au curățat capul de pod de la Rakamaz. Acest lucru a lăsat armata română în controlul părții de nord a malului estic al Tisei.
55Armata română a testat forța apărării maghiare
După respingerea atacului maghiar, armata română s-a pregătit să traverseze râul Tisa. Între 27 și 29 iulie, Armata Română a testat forța apărării maghiare cu mici atacuri. S-a făcut un plan pentru a traversa râul Tisa în apropiere de Fegyvernek, unde acesta face o cotitură.
56Armata română a traversat râul Tisa
În noaptea de 29 spre 30 iulie, Armata Română a traversat râul Tisa. Operațiuni de diversiune au fost montate în alte puncte de-a lungul râului, provocând dueluri intense de artilerie. Forțele române au păstrat elementul surpriză.
57Armata maghiară s-a retras spre Budapesta
Pe 31 iulie, armata maghiară s-a retras spre Budapesta.
58Kun a fugit din Ungaria spre granița austriacă
Pe 2 august, Kun a fugit din Ungaria spre granița austriacă și a ajuns în cele din urmă în Uniunea Sovietică.
59Intrarea în Budapesta
Forțele române și-au continuat avansul spre Budapesta. Pe 3 august, sub comanda generalului Rusescu, trei escadroane ale Regimentului 6 Cavalerie din Brigada 4 au intrat în Budapesta.
60Forțele române și-au continuat avansul în Ungaria și s-au oprit la Győr
Până la prânzul zilei de 4 august, 400 de soldați români cu două tunuri de artilerie au deținut Budapesta. Apoi, grosul trupelor române a sosit în oraș și a avut loc o paradă prin centrul orașului în fața comandantului, generalul Moșoiu. Forțele române și-au continuat avansul în Ungaria și s-au oprit la Győr. Până la 8 august, românii capturaseră 1.235 de ofițeri maghiari și 40.000 de soldați, au confiscat 350 de tunuri — inclusiv două cu un calibru de 305 mm —, 332 de mitraliere, 52.000 de puști și 87 de avioane.
61Trupele române au plecat din Ungaria
La începutul anului 1920, trupele române au plecat din Ungaria. Acestea au luat cu ele resurse, inclusiv produse alimentare, minereuri și echipamente de transport și de fabrică, și au descoperit, de asemenea, clopote istorice ale bisericilor românești din Budapesta, luate de maghiari de la armata austro-ungară, care nu fuseseră topite până atunci.