O poveste HistoryDraft·42 beta
Mao Zedong
Mao Zedong, cunoscut și sub numele de curtoazie Mao Runzhi și titlul de Președintele Mao, în calitate de președinte al Partidului Comunist Chinez și lider suprem al Republicii Populare Chineze (RPC), a fost un revoluționar comunist chinez care a condus Partidul Comunist Chinez (PCC) în calitate de lider al Partidului Comunist Chinez din 1943 până la moartea sa în 1976 și a devenit părintele fondator al RPC când aceasta a fost înființată în 1949. În plus, a fost și președinte al Comisiei Militare Centrale din 1954 până în 1976. Deși a fost oficial șef de stat doar până în 1959, mai întâi ca președinte al Guvernului Popular Central (1949-1954) și apoi ca președinte al Republicii Populare Chineze (1954-1959), fiind succedat la șefia statului de Liu Shaoqi, controlul său asupra partidului și armatei l-a făcut liderul de facto al RPC din 1949 până în 1976 și liderul suprem al primei generații de conducere a țării. Teoriile, strategiile militare și politicile sale politice sunt cunoscute colectiv sub numele de maoism sau Gândirea Mao Zedong în cadrul RPC, o ideologie care rămâne parte a Constituției Republicii Populare Chineze, în ciuda schimbărilor dramatice ale politicii guvernamentale și orientării ideologice după moartea sa.
Poate conține erori.